Piuă subțire a corpului

piuă subțire a corpului

Iniţiativa înfiinţării muzeului piuă subțire a corpului Ministerului Artelor care, înpornind de la propunerile înaintate de Coriolan Petranu, inspectorul general al muzeelor în cadrul Consiliului Dirigent Român, a oferit suma de Astfel, în iunieComisia hotărăşte înfiinţarea imediată, la Cluj, a unui muzeu etnografic. Jaloanele programului ştiinţific, în baza căruia urma să funcţioneze Muzeul, au fost trasate în şedinţa din 22 iunie Acestea prevedeau ca Muzeul nou piuă subțire a corpului să cuprindă toate ramurile etnografiei, nu numai arta populară, să cerceteze, să adune, să păstreze şi să valorifice ştiinţific obiectele şi fenomenele culturii populare româneşti şi ale naţionalităţilor coabitante, să formeze un vast fond documentar, valorificat prin expoziţia pavilionară, prin secţia în aer liber şi, în principal, prin studii de specialitate.

Înființarea Muzeului Etnografic al Ardealului a marcat un moment important în istoria muzeografiei şi etnografiei româneşti, fiind primul muzeu care are la bază un program ştiinţific, ca urmare a unor campanii de cercetări, finalizate cu achiziționarea unui număr impresionant de materiale etnografice de obiecte şi fotografii care, organizate tematic, au constituit suportul primei expoziţii etnografice.

Programul ştiinţific al muzeului a fost elaborat de cei mai de seamă specialiști ai vremii, cu serioase cunoştinţe, în cercetarea culturii populare şi în domeniul etnografiei. Memorandumului nr.

Corpul uman si organele interne

Tot în această perioadă, clădirea devine unul dintre cele mai importante edificii politice, administrative şi culturale din Transilvania. Sala mare de la primul etaj a fost martora unor importante evenimente culturale şi istorice, atât pentru Transilvania, cât şi pentru oraş: concerte, adunări publice şi recepţii.

Clădirea a fost, de asemenea, unul din locurile de întrunire ale Dietei Transilvaniei Parlamentul provinciei. În pledoaria rostită, în cadrul acestui proces, în calitate de acuzat, fruntaşul politic român dr.

Expoziţia permanentă - Cultura populară din Transilvania - sec. XVIII-XX reconstituie modul de viata de acum doua secole al țărănimii transilvănene, expunând unelte simple și instalații ingenioase folosite în activități casnice, costume populare. Sunt prezentate, de asemenea, obiceiurile tradiționale din ciclul vieții și cele din timpul anului.

Expoziția Atinge și Înțelege este o premieră în domeniul muzeologiei românești, fiind prima expoziţie muzeală permanentă din ţară organizată special în beneficiul persoanelor cu deficienţe de vedere.

În afară de obiectele expuse, grupate pe categorii etnografice, publicul vizat piuă subțire a corpului poate piuă subțire a corpului de: ghidaj specializat; ghid plastifiat, plăcuţe indicatoare, etichete în alfabetul Braille, desene cu teme etnografice în relief şi în alfebetul Braille.

piuă subțire a corpului

Accesul la expoziţie este adaptat nevoilor specifice ale celor cu deficienţe de vedere prin amplasarea unor benzi podotactile. De asemenea, pentru o mai bună orientare, la intrarea în muzeu, cei ce au nevoie pot utiliza macheta tactilă a spaţiului expoziţional prin care vor intui mai bine structura acestui spaţiu. Deoarece cultivarea pamantului si cresterea animalelor generau surse de hrana mai sigure si pentru perioade mai lungi, aceste doua ocupatii au devenit treptat dominante in cazul majoritatii comunitatilor umane, iar vanatoarea, pescuitul si culesul plantelor si fructelor din natura au ramas ocupatii secundare, practicate doar ocazional sau de un numar restrans de persoane.

  • Viticultura Expresii populare Am încercat ca, prin acest documentar, să adun la un loc toate expresiile de bun simţ, care de care mai interesante, pe care le-am auzit în anii copilăriei, rostite fiind de şerbăneştenii pe care i-am cunoscut la acea vreme.
  • Expresii populare - Enciclopedia comunei Șerbănești
  • Obiective muzeale | Muzeul Etnografic al Transilvaniei
  • Cum să slăbești pe drum
  • Plan inclinat de scanduri acoperit cu o tesatura de lana scamosata, care serveste la retinerea firisoarelor de aur din nisipurile aurifere spalate cu apa.
  • Pierderea în greutate și perioada scăzută
  • Biserică — Chiraleş Biserică — Chiraleş, jud.
  • Cel mai bun timp pentru a pierde în greutate

Aceasta structura ocupationala a fost caracteristica si mediului nostru rural pana dupa al doilea razboi mondial. Spre deosebire insa de situatia din satele Europei Occidentale, unde se producea masiv pentru vanzare, in satele transilvanene familia era orientata preponderent spre asigurarea nevoilor proprii, din resurse proprii.

Lasat necultivat un timp sau fertilizat cu gunoi de grajd, pamantul isi piuă subțire a corpului fertilitatea pentru viitor. Crescute sub cerul liber, pe pajisti naturale, rasele locale de animale au castigat, printr-o selectie de secole, un fond genetic piuă subțire a corpului.

Pentru construirea adaposturilor si pentru confectionarea diferitelor unelte de munca se folosea pe scara larga lemnul, o materie prima organica, regenerabila, prezenta din belsug in hotarele satelor. Majoritatea vaselor de gatit erau confectionate din lut, tot in sate, de catre tarani specializati.

piuă subțire a corpului

Doar piesele din fier, folosite in cantitati mici, erau cumparate din afara mediului taranesc. Atat folosirea acelorasi materiale si a acelorasi tehnici silvice, agricole, pastorale si mestesugaresti cat si sincronizarea activitatilor economice la nivelul comunitatilor satesti au condus la omogenizarea culturii materiale a acestora si au influentat decisiv anumite aspecte ale vietii lor spirituale.

Astfel apare sentimentul apartenentei individului la o comunitate rurala anume, cu identitate culturala proprie, ilustrata atat prin obiceiuri, cat piuă subțire a corpului prin obiecte diverse, confectionate si decorate intr-un anumit fel. In lumea contemporana se manifesta un interes deosebit pentru vechile tehnici taranesti traditionale din domeniul agricol, silvic, pastoral si pentru mestesugurile traditionale, tocmai pentru ca ele ofera sugestii valoroase in domeniul dezvoltarii durabile, ecologice, crutand natura si folosind materii prime regenerabile.

Modulul 1 In partea stanga a acestui modul sunt grupate obiecte folosite in special de femei si copii, pentru a culege din natura fructe de padure sau ciuperci. Primul exponat este un recipient pentru cules fragi, realizat din coaja de brad.

O portiune din coaja neteda a unui brad se decupeaza in lung, cu cutitul, se indoaie pe verticala, marginile se suprapun si sunt inchise pe fiecare latura cu o nuia care le strapunge jos si sus, unde fixeaza si toarta, realizata tot din scoarta. Aceste vase se confectionau pe loc, in padure, cele pentru zmeura sau mure fiind mult mai mari. Urmatoarea piesa este un culegator de afine, compus dintr-o cutie de lemn care are dinti desi si lungi la un capat si un maner in partea superioara.

Manerul era prins cu mana, dintii erau apasati printre ramurelele cu afine, dupa care cutia era ridicata si toate afinele de pe ramurele erau 'pieptanate' in cutie.

Obiective muzeale

Alaturi este expus un spargator de alune, compus din doua brate, perforate la un capat de un ax de lemn. Cand capetele lungi ale bratelor sunt stranse cu mana, aluna fixata intre ele, intr-o adancitura, este sparta.

Asemenea piese erau decorate cu crestaturi de catre flacai, care le daruiau fetelor. Numarul mare al paraielor, raurilor, lacurilor din Transilvania si importanta deosebita a carnii de peste in perioadele de post au contribuit la dezvoltarea aici a numeroase tehnici traditionale de piuă subțire a corpului, de la cele mai simple prinderea pestilor cu mana sau prin ametirea lor cu anumite plante zdrobite in paraie la cele care necesitau unelte din plasa, mat ar putea pierde în greutate nuiele sau din fier furci si carlige de undita.

Ostia, furca de fier cu mai multi dinti si coada de lemn, era folosita pentru a prinde pestii prin intepare. Primavara si toamna, cand pestii se miscau lent in apa rece, taranii foloseau furca in mijlocul raului, urcati pe catalige, niste picioare din lemn care ii mentineau afara din apa.

Pe raurile adanci, furca se folosea din barca, noaptea, pestii fiind atrasi spre pescari de lumina unei faclii.

Dintre numeroasele unelte din plasa, de forme si piuă subțire a corpului diferite, este prezentat aici un fragment dintr-o plasa folosita pe raurile mari. Plasa era intinsa de-a curmezisul raului, atingand fundul cu marginea de jos, prevazuta cu greutati, in timp ce marginea de sus era mentinuta la suprafata de niste bucati de lemn. Doua barci, fiecare langa un mal, trageau capetele plasei in lungul raului, dupa care se apropiau, unindu-le si capturand in interior pestii intalniti in cale.

Dintre capcanele pentru pesti impletite din nuiele prezentam aici varsa, un cos lunguiet, care are o intrare larga la un capat, celalalt capat piuă subțire a corpului inchis. Intrarea larga se ingusteaza tot mai mult spre interiorul cosului, pentru ca pestele, atras de momeala in varsa slanina afumata, mamaliga taresa nu mai poata gasi drumul spre iesire.

De varsa se leaga o piatra, sa o tina la fundul apei, si o sfoara lunga, cu care e scoasa pe mal dupa un timp oarecare o zi, o noapte. Modulul 2 Cultivarea pamantului era si este, alaturi de cresterea animalelor, o ocupatie principala a satenilor din Transilvania.

Tehnica cea mai veche urmarea refacerea naturala a fertilitatii pamantului cultivat, prin 'odihnirea' lui: dupa ce fusese arat si semanat ani la rand, terenul era lasat alti ani sa fie pasunat de animale, timp in care se regenera si putea fi cultivat alti ani, acest mod de rotatie continuand la nesfarsit. Tehnica mai avansata, care se foloseste in unele sate si astazi, consta in rotirea terenului in fiecare an si fertilizarea lui sistematica, cu gunoiul vacilor si oilor, fara de care refacerea terenului nu s-ar putea produce.

piuă subțire a corpului

Pentru a rodi, pamantul era scormonit cu plugul tras de animale, era imprastiata peste el samanta, cu mana, si se trecea peste ea cu grapa cu colti de lemn sau de fier, pentru a o acoperi si a marunti pamantul. Cerealele paioase erau recoltate prin taierea tulpinilor cu secera de fier, dupa care spicele asezate pe pamant erau lovite piuă subțire a corpului imblaciul de lemn, pana erau eliberate boabele.

In cosul din expozitie avem boabe de mei, grau, ovaz, porumb si seminte de floarea soarelui si bostan. Prin batere cu batul se obtineau si boabele de fasole si floarea soarelui. Boabele de porumb se indepartau de pe stiulete cu o lama dintata de fier, introdusa pe palma, expusa alaturi de cosul din nuiele. Semintele de bostan, uscate, erau sfarmate in recipientul de lemn de alaturi, numit piua, apoi erau cernute, prajite si presate, pentru a se obtine uleiul.

In rasnita de piatra din dreapta modulului se zdrobeau piuă subțire a corpului de cereale pentru a se obtine o faina grosiera, numita pasat, care se consuma fiert sau ca umplutura in sarmale.

piuă subțire a corpului

Similarrecenzii